Pe urmele șvabilor bănățeni

Șvabii bănățeni sunt de etnie germană și fac parte din grupul șvabilor dunăreni care au emigrat în Banat cu peste 200 de ani în urmă. Colonizarea șvabilor a început după ce Imperiul Habsburgic a eliberat în 1716 Banatul de sub ocupația otomană și a fost justificată prin rațiuni strategice si politice de extindere a imperiului, dar și prin dorința de revigorare și repopulare a regiunii, slăbite din punct de vedere economic și demografic de războaiele austro-turce.

Ne-am propus să mergem pe urmele șvabilor care au ajuns în Banat, vom vorbi despre viața, personalitățile și realizările lor pe meleagurile noastre.

Vom merge (evident cu autocarul) pe o parte a traseului parcurs an de an (pe jos) de șvabi în pelerinajul lor la Bazilica Maria Radna.

Un prim popas va fi la Giarmata, acolo unde vom vorbi despre fostul episcop al Diecezei Romano-Catolice Sebastian Krauter, cel care între anii 1946-1983 a activat în parohia satului mai întâi în calitate de capelan, apoi ca preot-paroh și în cele din urmă ca decan. Apoi vom merge într-o scurtă plimbare până la Fântana Prințul Eugen. Aici se țineau în alte vremuri celebrele kirchwieh-uri. Dar de fântână se leagă și o legenda care seamănă cu legenda lui Ștefan cel Mare și Mănăstirea Putna.

GIARMATA

Următoarea oprire va fi la Fibiș. Biserica romano-catolică de aici adăpostește una din cele mai vechi orgi din Banat realizate în anul 1793, pentru activarea căreia este nevoie de două persoane, una la claviatură și una la burduf. Informația apare într-o broșură realizată de celebrul organist, muzicolog, istoriograf și dirijor german născut în Banat, Franz Metz.

FIBIȘ

Despre celebrul sat rotund, Charlottenburg, a auzit toată lumea. Noi ne vom plimba pe strada circulară care a adus celebritate acestei localități. Ascunsă între dealuri, pe drumul spre Lipova, localitatea a fost ridicată în 1772 în vremea celui de-al doilea val de colonizări germanice. Vom spune povestea guvernatorului de atunci al Banatului, contele de Aldringen, care a adus în zonă 32 de familii. Legenda spune că numele așezării a fost inspirat de cel al soției sale, Charlotte.

Continuam să mergem pe urmele șvabilor colonizați în Banat și poposim la Zăbrani, locul de baștină a lui Adam Müller-Guttenbrun. În imediata vecinătate a bisericii este casa memorială care poartă numele celebrului scriitor, romancier și om de cultură șvab, care a influențat viața culturală (în special lumea teatrului), a Vienei sfârșitului de secol XIX. Fostul director al teatrului din Viena a descris cu aroganță și dispreț starea de fapt din Banat de la finele secolului al XIX-lea și s-a plâns de autoritățile imperiale, incapabile să realizeze o politică agresivă de germanizare a populației locale române.

ZĂBRANI

Următorul popas va fi la Neudorf, un sat mic situat la poalele dealurilor Lipovei. Aici veți afla fascinanta poveste a arhiducesei Ana Maria Ferdinanda de Habsburg, rebela familiei, care își doarme somnul de veci în cripta bisericii catolice din localitate. Vom vorbi și despre castelul familiei Zselenszky (familie nobiliară poloneza încă din secolul al XV-lea) care a fost pe rând scoală de infirmiere SS și cartier general al armatei sovietice. Se spune că afost demolat cu ajutorul tancurilor în anul 1958 pentrua face loc șoselei Arad — Neudorf— Lipova.

NEUDORF

În zare sunt vizibile deja cele două turnuri ale Mănăstirii Sfânta Maria din Radna. Biserica a fost înălțată în anul 1992 la rang de Basilica Minor cu hramul „Maica Harurilor”, de către Papa loan Paul al II-lea. Vom vorbi despre istoricul mănăstirii și veți afla lucruri mai puțin știute. De exemplu, puțini știu că undeva în partea dreaptă, într-o nișă este ascunsă o inimă, este vorba de inima arhiepiscopului Ungariei, Alexander de Rudna. Sau că mănăstirea adăpostește una din puținele picturi ale logodnei Mariei cu losif. Sau ce este cu acea piatră cu urma de copită?

RADNA

De la Radna trecem Mureșul în Banat și facem un popas la Lipova. Evadăm puțin din tematica excursiei și parcurgem istoria orașului din perioada otomană. Turcii au lăsat moștenire orașului arădean atât un bazar, cât și canalizarea, ambele încă funcționale după mai bine de patru secole. Bazarul „Sub dughene“ se găsește pe Lista monumentelor istorice a Ministerului Culturii, iar istoricii spun ca datează din a doua etapă a stăpânirii otomane. El a fost construit în perioada 1637-1672, ca o necesitate pentru comercianții din Cetatea Lipovei și pentru cei veniți din centrul Europei, Tarile Românești și din întreg Imperiul otoman.

LIPOVA

---

Evenimentul pe Facebook aici.